Blog

Cum să mă iubesc pe mine însumi? – 5 instrumente pentru iubirea de sine

Știm că iubirea de sine este extrem de importantă pentru relațiile din viața noastră, pentru fericirea noastră, succesul nostru profesional, sănătatea noastră fizică și emoțională, mulțumirea și bucuria de viața, în general.

Din punctul meu de vedere, totul pornește de la iubirea de sine. Pentru că atunci când te iubești, ai grijă să faci alegeri care îți oferă o stare de bine. Atunci când te iubești, radiezi, atragi oameni care se iubesc și ei, la rândul lor, și care vor ști să te iubească și pe tine. Atunci când te iubești, nu vei fi dispusă și nu vei accepta și nu vei începe, fără niciun fel de excepție, relații disfuncționale sau nesănătoase. Atunci când te iubești, te vei pune pe primul loc, în general, într-un mod sănătos. Vei ști să iubești și pe ceilalți.

Tocmai de aceea, atunci când partenerul, familia sau colegii de la muncă te vor trata într-un mod mai puțin frumos, mai puțin plin de respect, deși nu vei judeca, nu vei fi dispusă și nu vei accepta un astfel de comportament. Vei ști să îți comunici nevoile și să impui limite într-un mod asertiv, calm, plin de iubire și compasiune.

Dpdv profesional, atunci când te iubești, te vei asigura că faci ceea ce îți place, ceea ce îți aduce bucurie și îți face viața mai fericită. Astfel, vei investi timp și energie în a descoperi care sunt acele lucruri. Iar descoperind și făcând un lucru din toată inima, îl vei face și extrem de bine. Plata pe măsură va fi doar o consecință firească a muncii tale.

Atunci când te iubești, iubești fiecare părticică din tine. Tocmai de aceea, vei iubi și vei avea grijă și de corpul tău, oferindu-i tot ce are nevoie pentru a funcționa normal. Vei avea grijă de acest vehicul minunat fiind atentă la alimentația ta, făcând sport, exerciții de respirație, meditând, sau orice altceva care îi face bine.

Cum ajungi însă să te iubești pe tine însuți?

Pentru a răspunde la această întrebare, este foarte important să ne aducem aminte scurt când și cum se consolidează, în mod normal, iubirea de sine. Așa ca multe altele (de ex încrederea în sine, tiparul relațional), ea este strâns legată de copilăria noastră. Atât de modul în care am fost iubiți de părinții noștri sau îngrijitorii noștri, de cantitatea de afecțiune pe care am primit-o din partea acestora, dar și de felul în care aceștia s-au iubit pe ei înșiși. Mai multe despre acest subiect voi scrie într-un alt articol.

Tocmai de aceea, recomand din toată inima ajutorul specializat din partea unui terapeut. Este cel mai sigur și ușor drum pe care îl poți urma pentru a identifica unde te afli, de ce te afli acolo, și ce este de făcut. În cadrul terapiei vei putea primi ajutor specializat de la o persoană care s-a pregătit ani de zile pentru a-ți putea fi alături.

Dacă totuși, din anumite motive, indiferent care ar fi acestea, nu îți permiți încă sau nu dorești să urmezi această cale și îți dorești să afli ce ai putea să faci pentru a ieși din situația în care te afli și pentru a-ți îmbunătăți iubirea de sine, nu este chiar imposibil. Doar că este mult mai dificil, presupune mult mai mult timp și energie care trebuie investite în acest proces.

Însă plecând de la premiza că ceva nu funcționează bine în viața ta, că suferința experimentată este cea care te face să cauți răspunsuri și soluții la conflictele tale emoționale, tind să cred că vei dispune și de această energie necesară schimbării.

O să împărtășesc cu tine cele mai importante instrumente care pe mine m-au ajutat în acest proces. Vreau să împărtășesc cu tine faptul că nici copilăria mea nu a fost cea mai fericită, așa că și eu, la rândul meu, am fost nevoită să învăț, mai târziu, iubirea de sine. Și nu am luat această decizie conștient, într-o zi însorită de vară, întrucât mi-am dorit eu să învăț să mă iubesc pe mine însumi. Am luat această decizie din cauza durerii resimțite, care devenise atât de mare, încât m-a forțat să caut răspunsuri și să fac o schimbare în viața mea. Am făcut această mică paranteză doar pentru a-ți întări și mai mult convingerea că se poate. Dacă eu am putut, dacă alte persoane au putut, ȘI TU POȚI! Ai încredere în tine. Te afli pe drumul cel bun. Vei reuși!

Bun. Să începem cu

Cele mai importante 5 instrumente în consolidarea iubirii de sine la vârsta adultă

Cărțile

De ce sunt ele un instrument important? Întrucât te vor ajuta să te înțelegi mai bine. Te vor ajuta să recunoști tipare comportamentale din viața ta și, în același timp, să identifici cauza lor.

De exemplu, poți citi într-o carte că femeile care au avut tați alcoolici, vor avea tendința să recreeze, la maturitate, același climat al copilăriei. Vor alege bărbați, la rândul lor, alcoolici, pe care vor încerca din răsputeri să îi schimbe. Astfel, ele vor încerca, la nivel inconștient, să câștige lupta pierdută din copilărie. O recomandare de carte în acest sens este cartea lui Robin Norwood, „Femei care iubesc prea mult”.

Cu ce te-ar putea ajuta înțelegerea acestui lucru? Ce ai putea face, mai departe, după ce ai înțeles sau recunoscut un anumit aspect, după ce „te-ai regăsit perfect în acea carte”? Poți să analizezi toate relațiile tale. Au fost toți partenerii tăi identici? A ajuns relația în același punct mereu? Ai fost tratată la fel de urât de toți? Ok. Acum ai recunoscut că acolo este un tipar care se tot repetă. Și știi că tu îl atragi, din cauza dorinței inconștiente de a vindeca anumite răni din copilărie.

Ce este de făcut însă mai departe? Aceasta a fost la mine cea mai grea parte. Înțelesem tot. Recunoșteam tot. Însă mă întrebam și îmi spuneam oarecum descurajată: „ok. Am înțeles. Eu îi atrag. Vine din copilărie. Știe acum și de ce. Însă nicio carte nu îmi spune exact și ce este de făcut.” Citeam zi și noapte, în speranța că voi găsi și o carte care îmi va spune și cum „să repar asta”, cum să mă vindec, cum să schimb tiparul relațional, cum să mă iubesc. Tocmai de aceea, încă de atunci, mi-am promis că atunci când voi găsi răspunsul, o să scriu o carte care să se concentreze foarte mult pe soluții practice și rezolvări, ci nu doar pe teoria sau identificarea „problemei”.

Revenind la întrebarea noastră, în legătura cu ce este de făcut după identificarea tiparului care se repetă, soluția ideală, și poate și singura, ar fi să ieși din el. Cu siguranță, trebuie curaj și nu este absolut deloc ușor. Sunt forțe inconștiente puternice care te trag în acea direcție. Însă în momentele în care ești conștientă de ele și știi de unde provine dorința ta pentru a forma o relație cu o persoană care îți aduce doar nefericire, poți decide mult mai ușor să fi o perioadă singură, pentru a putea lucra cu tine în liniște. Va trebui să pui armele jos și să renunți la luptă.

Totul face parte din trecut. Tu nu îl poți schimba. Nici trecutul, nici pe tatăl tău, și nici partenerul. Renunță la această luptă, iartă-i și eliberează-te!

Nu știu însă dacă acesta este cazul tău. Eu am oferit doar un exemplu în legătură cu modul în care poți lucra cu cărțile, poți pune în practică ceea ce citești. Dacă exemplul de mai sus ar fi și cazul tău, ce ai putea face mai departe, după ce ai hotărât să pui capăt repetării acelui tipar relațional, ar fi să citești alte cărți despre iertare (pentru a-ți ierta părinții), să citești alte cărți despre relațiile de dragoste și iubire (pentru a-ți putea forma o idee bine conturată despre cum ar trebui să arate o relație sănătoasă), să citești carți despre singurătate (pentru a putea trece mult mai ușor peste acea perioadă de „lucru cu tine însuți” în care vei fi singură), alte cărți despre iubirea de sine, sensul vieții, fericire, etc.

Toate aceste cărți te vor transforma complet. Autorii lor îți vor deveni buni prieteni care îți vor oferi perspective noi și răspunsuri la întrebările tale, motivație prin intermediul exemplului personal sau al altor cazuri unde „a fost posibilă schimbarea”.

Iertarea

De ce este importantă iertarea? De ce reprezintă ea un instrument de lucru pentru iubirea de sine? La o primă vedere, nu prea se pare că ar avea vre-o legătură. Însă are. Și încă una extrem de mare. Iertând, te vei putea elibera de trecut și vei putea începe o nouă viață.

Toate sentimentele negative pe care le păstrezi  în inima ta pentru persoanele care te-au rănit cândva reprezintă un lanț puternic care nu te lasă să te desprinzi de trecut și să te pregătești pentru viitor.

Toate situațiile conflictuale și toate emoțiile negative trezite în cadrul relațiilor din viața ta, sunt acolo doar pentru a-ți atrage atenția și oferi posibilitatea să ierți. Iart-o pe mama ta că nu ți-a fost alături atunci când ai avut nevoie, iartă-l pe tatăl tău pentru faptul că nu te-a iubit așa cum ți-ai fi dorit. Iartă-i că te-au rănit. Iartă-i că nu au avut încredere în tine. Iartă-i pentru toate acțiunile sau cuvintele dureroase. Iartă-i că nu te-au învățat să te iubești. Iartă-i că nu ți-au oferit un tipar sănătos al relației de cuplu.

Crezi că au făcut toate acestea din răutate sau intenționat? Eu sunt sigură că nu. Nimeni nu aduce pe lume un copil cu intenția de a-i face rău, de a-l programa negativ și a-i lasa pe suflet răni cu care va trebui să se descurce mai târziu de unul singur.

Nu am auzit pe nimeni să spună: „vreau să fac un copil pe care să nu-l iubesc și căruia să nu-i ofer ce are nevoie, astfel încât să îi produc multiple traume cu care să se descurce mai târziu, care să îl facă să sufere. Mai mult, o să mă și cert cu mama lui și o să facem scandal periodic, nu o să ne oferim afecțiune în fața lui și o să facem tot posibilul să îi oferim un exemplu nesănătos al relației de cuplu. Vrem ca mai târziu, când se căsătoreste, să aleagă pe cineva lângă care să fie nefericit. Care să îl facă să sufere. Vrem, de asemenea, să transmită mai departe copiilor lui toate aceste răni. Ne dorim ca și nepoții noștri să sufere.”

Serios? Sună absurd, nu? Sunt sigură că nici tu nu ai auzit niciodată pe nimeni facând o astfel de afirmație. Și știi de ce? Pentru că o afirmație de genul acesta ar putea fi făcută doar de un om conștient, iar un om conștient nu ar putea dori răul nici măcar „străinilor”, dar propriilor lui copii.

Nimeni nu „planifică” să dea naștere unor copii cu intenția de a nu-i iubi. Părinții dau naștere copiilor cu intenția de a-i iubi, însă problema intervine în faptul că acești părinți iubesc în felul lor, așa cum au fost ei iubiți de proprii lor părinți. Excepție fac persoanele care au conștientizat acest cerc vicios și au decis să pună capăt ciclului traumei transgeneraționale în care se află.

Înțelegi acum de ce este important să ierți? Ei nu te-au rănit pentru că vrut, ci pentru că nu au știut că o fac, nu au știut să te iubească în alt mod decât acela în care au fost ei iubiți. Nu te-au învățat iubirea de sine, pentru că nici ei nu au învățat-o de la părinții lor și pentru că nici ei nu au fost putut sau nu au știut să ierte și să producă o schimbare, astfel încât să nu mai perpetueze acest ciclu.

Și ei au fost doar niște „victime”, la fel ca și tine. Să îi judeci pe ei, înseamnă să te judeci pe tine. Pentru că alegând să nu îi ierți pe ei, doar vei repeta și vei da mai departe, copiilor tăi, aceeași „traumă”. Este alegerea și responsabilitatea ta, de vreme ce ai devent conștientă de aceste lucruri, să pui capăt acestui tipar negativ care se tot transmite din generație în generație.

Spune-mi! Ce vină ai tu pentru modul ceea ce ai experimentat în copilărie, pentru modul în care s-au comportat părinții tăi cu tine? Niciuna! La fel nu au avut nici părinții tăi. Iartă-i! Iartă-i! Iartă-i! Au fost doar niște oameni nefericiți, răniți, la fel ca tine, acum. Alege ca de la tine încolo, povestea să arate cu totul altfel. Tu vei transmite copiilor tăi total alt „bagaj” decât cel de până acum. În plus, toate resentimentele se află în inima ta. Toate emoțiile negative pentru ei se află în inima ta.

Cum ai putea începe să te iubești, de vreme ce în inima ta nu este loc de iubire, de vreme ce ea este plină deja? Vrei să te iubești? Vrei să simți iubire? Ei bine, atunci iartă, curăță-ți inima, și ai grijă ca în ea să se găsească doar emoții pozitive.

Afirmațiile pozitive

Personal, iubesc afirmațiile pozitive și le consider un instrument de lucru minunat. Nu doar pentru iubirea de sine, ci pentru toate aspectele vieții în care ne dorim să producem o schimbare. Eu le-am folosit de-a lungul timpului și pot spune că m-au ajutat enorm. Este importantă însă repetiția lor pe o perioadă îndelungată de timp.

La început, ar fi ideal dacă ai face asta zilnic, cel puțin o lună de zile. După aceea reduce frecvența, făcând o dată la două-trei zile. Însă nu renunța la ele. Schimbarea are nevoie de timp. Schimbarea nu se poate produce într-o lună. Nu poți schimba într-o lună ce ai acumulat în ani de zile. Tocmai de aceea, ai răbdare cu tine și folosește, în continuare, toate instrumentele de care dispui. În plus, afirmațiile oferă un sentiment extrem de plăcut, multă liniște, pozitivitate și încredere. Ele sunt un instrument minunat pentru implementarea și susținerea convingerilor noi.

Le poți asculta când faci curațenie, când te plimbi în natură, când bei un ceai sau în timpul oricărei alte activități desfășurate. Totuși, ar fi ideal dacă ți-ai rezerva timp pentru asta seara, unde să poți să le asculți în completă liniște, înainte de somn. Același lucru îl poți face și dimineața pentru a te încărca cu energie pozitivă pentru întreaga zi. Pur și simplu încearcă, experimentează. Nu cred că există o regulă sau formulă care să fie universal valabilă, care să funcționeze la fel pentru toată lumea. Fiecare trebuie să experimenteze și să fie atent ce îl ajută cel mai mult, ce rezonează cu el și ce îi face cel mai mult bine.

Model exterior

Dacă nu ai învățat iubirea de sine în copilărie și dacă nici părinții tăi nu s-au iubit suficient, îți lipsește, cel mai probabil, un model al iubirii de sine. Nu ai o idee foarte bine conturată despre cum arată și cum se comportă o persoană care se iubește. Tocmai de aceea, consider că este foarte important să îți construiești singură acest model.

Până la urma, cum ai putea să reusești un țel (să te iubești), dacă nu știi cum anume s-ar traduce această iubire, ce anume ar trebui să faci sau cum ar trebui să te comporți atunci când te vei iubi.

Caută o persoană care, după părerea ta, are foarte bine integrat acest aspect. Îți poți face, de asemenea, o listă cu toate caracteristicile persoanei care se iubește pe ea însăși.

Cum se comportă această persoană? Ce face ea? Cum răspunde ea? Ce decizii ia? Pe ce loc se pune? Ideea este să încerci, cât de mult poți, să „copiezi” acest comportament. La început va fi dificil, însă cu timpul va deveni automatism, va deveni propriul tău fel de a fi.

Am să îți ofer câteva exemple. Să începem cu o primă caracteristică: o persoană care se iubește, se pune pe primul loc, într-un mod sănătos. Să spunem că apare o situație în viața ta în care partenerul, o prietenă sau cineva din familie își dorește să faci ceva, însă tu nu îți dorești acest lucru. Poate fi vorba despre orice. De la mersul în oraș, vorbitul la telefon sau pregătirea unei mese, până la ajutorul financiar. În mod normal, nu simți și nu îți dorești să faci acele lucruri. Însă din cauza fricii sau a faptului că te simți forțată de circumstanțe, o faci. Vorbești cu cineva la telefon chiar dacă nici tu nu ai dispoziția necesară, pui masa partenerului deși ești obosită de la muncă, oferi bani cu împrumut deși nici tu nu ai suficient și va trebui să rămâi fără. Sau orice altceva. Compară cu oricare altă situație din viața ta.

Ei bine, într-un astfel de moment, făcând acele lucruri deși nu îți dorești, înseamnă sa te pui pe locul doi. Însă tu îți dorești acum să implementezi un nou fel de a fi. Tu îți dorești să te pui pe primul loc. Tocmai de aceea, trebuie să iei decizii diferite. Trebuie să exersezi acest lucru.

Imaginează-ți și întreabă-te dacă persoana pe care o ai ca model ar face acel lucru în condițiile în care nu ar simți. Răspunsul este cu siguranță NU. Alege să nu o faci nici tu. Comunică frumos și asertiv faptul că nu poți, nu ai, sau, pur și simplu, nu îți dorești. Să inveți să spui NU într-un mod plin de iubire este, de asemenea, o carateristică a oamenilor care se iubesc. Până la urma, nici ceilalți nu vor avea prea mult de câștigat dacă le vei oferi ceva doar din obligație. Ori ajuți pe cineva din toată inima, ori nu îl ajuți deloc.

Un alt exemplu în care ai putea „copia” comportamentul modelului tău exterior este legată de activitățile și stilul de viață. Ce face modelul tău? Face sport, meditează, își rezervă timp de relaxare în care să nu facă nimic?

Începe și tu să faci acele lucruri. Corpul și sufletul tău vor simți imediat efectele pozitive. Iar tu, vei începe să simți iubirea de sine, întrucât îți vei oferi timp, atenție și lucruri care îți vor aduce fericirea. Mai multe despre cum se comportă și care sunt caracteristicile unei persoane care se iubește voi scrie într-un alt articol întrucât sunt atât de multe caracteristici încât, dacă aș continua să dau exemple în acest sens, ar deveni acest articol doar despre asta.

Propriul copil

Poartă-te cu tine ca și cum ai fi propriul tău copilul. Dacă nu ai primit afecțiunea de care ai fi avut nevoie și dacă nu ai învățat ce înseamnă iubirea de sine în perioada copilăriei, s-ar putea să nu te simți demnă pentru foarte multe lucruri, s-ar putea să nu știi să îți oferi ce ai nevoie sau, pur și simplu, să crezi că nu meriți.

Tocmai de aceea, să îți imaginezi că ești propriul tău copil poate face minuni în consolidarea iubirii de sine. În plus, îi oferi astfel posibilitatea copilului tău interior să primească tot ce i-a lipsit, să se simtă ascultat, auzit, și demn de afecțiune.

Pentru mine acest exercițiu a fost unul dintre cele mai utile. De fiecare dată când nu știam ce ar fi trebuit să fac, cum ar fi trebuit să mă comport sau ce decizie ar fi fost cea mai apropiată de iubirea de sine, făceam acest joc de imaginație. De fiecare dată, fără excepție, m-a ajutat enorm, mi-a oferit multă claritate, pace și bucurie sufletească.

Copilul meu interior era fericit, eu mă simțeam iubită și mândră că am mai pus o cărămidă importantă în  construcția iubirii de sine. Eu am avut ca reper un exemplu auzit la Ramona Popescu: „dacă ai avea doar o farfurie cu mâncare, iar copilul tău nu a mâncat de foarte mult timp și ar veni un străin și ți-ar cere acea mâncare pentru el, varianta plină de iubire de sine ar fi aceea în care i-ai spune străinului că îi vei oferi cu dragă inimă, în caz că va mai rămâne ceva după ce va mânca copilul”. Este astfel. Nu putem oferi ceva altora, dacă noi înșine nu avem suficient. Iar aici nu este vorba doar despre mâncare, ci despre timp, iubire, compasiune.

O să mă întorc însă la exercițiile de imaginație pentru a oferi câteva exemple care s-ar putea să îți fie de folos. M-aș bucura să îți fie de folos și m-aș bucura dacă ai încerca să le folosești ca pe niște repere, aplicându-le și adaptându-le pentru alte situații concrete din viața ta de zi cu zi.

Să spunem că ai venit de la muncă și te simți extrem de obosită. Îți dorești să faci un duș și să stai puțin în pat, însă trebuie să mergi la cumpărături, să faci curățenie, sau să orice altceva. În mod normal, ai face aceste lucruri în pofida a ceea ce simți. Ei bine, acum este momentul perfect pentru un joc de imaginație: imaginează-ți că ai un copil, a venit de la școală și îți spune că este extrem de obosit și vrea să stea în pat puțin. Întrebarea este: îi vei da voie să o facă sau îl vei forța să își facă prima dată curățenie în cameră sau să iasă afară la joacă? Vei fi atentă la nevoile lui și la ceea ce îți dorește sau vei rămâne indiferentă? Tind însă să cred că sentimentul matern te va face să îi oferi permisiunea de a sta puțin în pat. Acum că te-ai conectat cu acest sentiment matern, folosește-l pentru a-ți oferi și ție, și copilului tău interior această permisiune.

Sau să spunem că îți dorești să mănânci o anumită mâncare. Pentru copilul tău ai găti, însă pentru tine nu. Alege însă diferit! Alege să îți oferi ceea ce îți dorești. Meriți.

Momentele în care altcineva „profită” de tine într-un anumit fel sunt, de altfel, un exemplu în acest sens. Dacă ai vedea că cineva profită de bunătatea copilului tău, îi ia toate dulciurile, toate jucăriile, îl pune să îi facă temele, ș.a.m.d., ai încuraja un astfel de comportament sau ai încerca să îți protejezi copilul, învățându-l să pună limite? Aceleași limite trebuie să le pui și tu! Nimeni NU are dreptul să profite de pe urma ta și tu ești singura responsabilă care nu trebuie să mai ofere acest drept nimănui.

Cuvintele jignitoare sau mai puțin frumoase sunt un alt exemplu. Ai permite cuiva să îți jignească copilul? Cu siguranță că nu. De ce ai permite atunci ca tu să fii jignită? Învață să pui granițe, apără-ți și protejează-ți copilul interior și pe tine însuți de persoanele care nu te tratează într-un mod plin de respect.

Iar exemplele pot continua la nesfârșit. Sunt sigură însă că ai înțeles ideea și modul în care poți face aceste exerciții de imaginație.

Sper că cele cinci instrumente despre care am discutat mai sus te vor ajuta în lucrul cu tine însuți pentru a consolida o iubire de sine sănătoasă. Este important doar să le pui în practică. Nu trebuie să începi cu toate, la aceeași intensitate, din prima. Nu trebuie să reușești din prima. Nu trebuie să faci asta mereu. Dar trebuie SĂ ÎNCEPI.

Începe, începe, începe!

Alege un instrument care ți-a plăcut și începe chiar de astăzi să îl aplici. Poate o meditație ghidată de pe youtube pentru iertare. Sau ascultarea unor afirmații pozitive. Sau adresându-ți întrebarea: „ce aș putea să fac în acest moment pentru mine? Ce bucurie aș putea să îmi ofer?”. Poate să fie ceva minor. O cană cu ceai și o carte, o baie în cadă, sau vizionarea unui film. Nu contează despre ce este vorba. Important este să începi, fix de acum, să te tratezi cu iubire. Orice mic pas te va conduce acolo unde îți dorești. Dacă nu faci însă niciun pas, nu ai avea cum să ajungi vreodată la destinația finală: IUBIREA DE SINE.  

Îmi poți scrie pe contul meu de Instagram dacă ai întrebări sau îți dorești să vorbim mai multe despre această temă.

Cum să folosești suferința în favoarea ta? – acest articol ar putea, de asemenea, să fie interesant pentru tine.

You may also like...