Consider că este extrem de important să învățăm să spunem „NU” într-un mod sănătos, în cadrul tuturor interacțiunilor cu semenii noștri, însă, cu atât mai mult, în cadrul relației de cuplu. Tocmai de aceea, îmi doresc să vorbim astăzi despre motivele pentru care acest lucru este atât de important.
Fericirea relației poate fi văzută ca o extensie a fericirii și a stării de bine a celor doi parteneri care formează această relație. Astfel, este de la sine înțeles că buna funcționare a relației este direct proporțională cu buna funcționare a celor doi parteneri. Dacă aceștia sunt fericiți și au o stare de bine generală, și relația este una fericită.
La polul opus, dacă partenerii experimentează constant stări de nemulțumire și se simt nefericiți, nici șansele unui parteneriat fericit și a unei satisfacții ridicate în cadrul relației de cuplu nu sunt foarte mari.
Tocmai de aceea, consider că fiecare partener trebuie, mai întâi, să fie responsabil de propria fericire și să se asigure că ceea ce face este în concordanță cu starea lui interioară de bine.
Acest lucru nu este însă posibil atunci când o persoană spune pe o perioadă lungă de timp „da”, deși răspunsul și ceea ce simte cu adevărat ar fi „nu”.
Această persoană nu face altceva decât să se pună pe locul doi în repetate rânduri, să își ignore dorințele și să acumuleze frustrări. Ea nu oferă din inimă, cu iubire, pentru că așa simte, ci din datorie, teama sau vinovăție.
În aceste condiții, nici ea, dar nici relația ei nu ar putea să fie fericite. Tocmai de aceea este important să învățăm să spunem „nu”, să ne punem pe primul loc într-un mod sănătos și să oferim cu bucurie și din tot sufletul atunci când o facem.
Să spui „nu” și te pui pe primul loc nu este o formă de egoism, ci o investiție pe termen lung în fericirea relației.
„nu ceea CE comunicăm, ci MODUL în care comunicăm ce ne dorim face o diferență majoră“.