Ți-ai pus până acum măcar o dată întrebarea “de ce îmi doresc să păstrez acest bărbat cu orice preț în viața mea?”.
Dacă da, care a fost răspunsul? Dacă faci parte din majoritatea femeilor și oamenilor impregnați de iluziile societății, răspunsul tău a fost ceva de genul: “pentru că îl iubesc”. Am învățat de la minunata noastră societate, de la părinți, prieteni și parteneri, că iubirea înseamnă posesie. Că atunci când iubești, îți dorești să ai alături persoana iubita, să îți aparțină DOAR ție, să petreci o viață lângă ea, cu orice preț. Chiar dacă tu ești nefericită, chiar dacă persoana iubita nu își dorește același lucru ca și tine.
Dar este asta oare iubire? Iubești oare cu adevărat “persoana iubită”?
Și, cel mai important, te iubești oare pe tine însuți suficient de mult, de vreme ce îți dorești alături un bărbat care, indiferent din ce motive, nu te vrea alături, așa cum îl dorești tu?
Adevărul este că îl vrei alături cu orice preț, nu pentru că îl iubești, ci din cu totul alte motive. Acestea ar putea fi, fie satisfacerea dorințelor tale egoiste, fie fuga de propriile frici (cea de singurătate, de eșec, frica de a nu fi suficient de bună sau suficient de demnă de a fi iubită, frica de a nu mai găsi pe altcineva “la fel minunat”). De aceea, îți dorești să rămână acolo. Tu crezi că îl iubești pe acest bărbat, dar nu o faci. Recunoaște-ți! Fii sinceră cu tine însuți!
Iubirea nu are nimic de-a face cu posesivitatea, cu dorința de control și manipulare. În momentul în care îți dorești cu orice preț să rămână acolo, chiar cu prețul nefericirii lui, nu îl vezi și nici nu îl tratezi ca pe bărbatul mult iubit, ci ca pe un LUCRU, un obiect. Îl dezumanizezi. Sentimentele și dorințele lui nici măcar nu contează. Ceea ce contează, este ca tu să fii fericită.
Astfel, dorințele lui vor fi manipulate de controlul tău permanent, din frica de a nu îl pierde. Sau, pur și simplu, pentru că TU și dorințele tale sunt mai importante decât ceea ce îți dorește el. Și pretinzi că îl iubești! Nu te mai minți! Nu trebuie să fugi și să îi spui imediat adevărul, dar cu tine, poți fi sinceră!
Am să îți dau un exemplu: iubitul tău, își dorește să meargă în oraș cu prietenii. Nici măcar nu ți-a spus bine, că simți cum îți fuge lumea de sub picioare, cum îți crește tensiunea și simți că îți explodează capul. Nu ești de acord! Tu vrei să rămână acasă. Tu vrei să vă uitați la un film. Și, mai mult, nu îți poți asuma riscul de a ieși afară fără tine, de a fi fericit în lipsa ta. Și ce faci cu frica îngrozitoare de a nu cunoaște pe altcineva mai bun în timp ce tu nu ești acolo să îți protejezi teritoriul?
Dacă te-aș întreba de unde crezi că vin toate aceste dorințe, gânduri și reacții, ai spune cu siguranță: “din iubire! Clar. Îl iubesc și de asta vreau să petrecem timp împreună. Îl iubesc și de asta vreau să mă asigur că nu cunoaște pe altcineva, nu se îndrăgostește și nu își dorește o alta femeie în afară de mine”.
Iluzii! Te minți singură! Așa cum spuneam mai sus, tu doar îți urmărești propriile interese și dorințe egoiste. Acționezi doar în pofida lor, sau a fricilor. Dacă ai fi iubit acest bărbat cu adevărat, l-ai lăsa să plece în oraș fără nici un fel de problemă, întrucât asta este ceea ce își dorește. Asta este ceea ce îl face fericit la acest moment. Iar să îl iubești, înseamnă să îți dorești să fie fericit. Știu. Această nouă perspectivă este greu de înțeles și acceptat la început, din moment ce ani la rând ai fost învățată să crezi altceva.
Dar, lasă-ne să continuăm. Dacă încă ești aici și citești, înseamnă că ești deschisă pentru a vedea iubirea cu alți ochi față de cei cu care ai văzut-o până acum. Și nu ai văzut-o așa pentru că ai fost rea sau egoistă, ci pentru că așa ai fost învățată.
- Ce crezi că se va întâmpla dacă vei continua să îți tratezi partenerul astfel?
- În ce punct crezi că va ajunge relația voastră?
- Cât crezi că va rezista sub presiunea dorințelor tale egoiste și comportamentului manipulativ?
- Cât timp crezi că vei reuși să ții “persoana iubită” în această colivie în care are voie să facă DOAR ce îți dorești tu, și nimic din ceea ce o face pe ea fericită?
În mod normal, nu mult. Și chiar dacă ar dura ani, va veni o zi când aceasta nu va mai rezista și va dori să se “elibereze”. Sau poate că ești deja în această situație. Poate că ea vrea deja să plece. Însă tu nu poți accepta asta. Chiar dacă afirmi că îl iubești, nu te interesează ce își dorește el și nici nu ești dispusă să îi înțelegi și respecți dorințele. Așa cum nu ai făcut-o în tot acest timp, pe parcursul întregii relații.
Tu știi doar un lucru: îl “iubești” și vrei să rămână în viața ta. Cu orice preț!
Nu te interesează că este nefericit, că suferă, că își dorește altceva. Nu te interesează nici măcar faptul că NU TE mai VREA în viața lui. Îți este indiferent acest aspect.
Unde este respectul pentru tine, unde este iubirea pentru el?
Dacă te-ai iubi și respecta suficient, nu ai putea dori o persoană care nu te dorește, la rândul ei. Dorința de a construi o relație trebuie să fie reciprocă. Mereu! Dacă l-ai iubi cu adevărat, l-ai lăsa să plece. Întrucât dorințele și fericirea lui ar fi mai importante decât dorințele tale egoiste de posesie!
Însă acest lucru, nu ține doar de incapacitatea ta de a iubi autentic, adevărat. Nu este legat doar de ideea falsă despre ce înseamnă iubirea. Un astfel de comportament posesiv și faptul că îți dorești să o păstrezi în viața ta cu orice preț, este legat de mulți mai mulți factori cheie, cum ar fi: încrederea în tine, iubirea de sine, fricile tale, relația ta cu tine, convingerile tale, experiențele din copilărie.
Tocmai de aceea, dacă te afli în această situație, în care deși nu te mai vrea, nu vrei să îl lași să plece, poate că este momentul potrivit să te întorci către tine, să acorzi timp relației cu tine și să consolidezi o iubire și fericire autentică, care nu vor depinde de altcineva din exterior și care vor reprezenta, totodată, și baza pe care vei putea construi o relație sănătoasă și fericită.
